Ziua Iertării, ultima zi de Maslenița, sărbătorită de rusii lipoveni la Cetatea Enisala

Masleniţa este sărbătoarea prin care rușii lipoveni celebrează Soarele și venirea primăverii. Denumită și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, Maslenița are loc în ultima săptămână de dinaintea intrării în Postul Paştelui. Masleniţa adună laolaltă fetele şi femeile, îmbrăcate în costume tradiţionale, care ţin în mână câte o batistă (kasinka) şi merg pe străzi, într-un dans ritual, cântând cântece specifice acestui obicei, asemeni colindelor româneşti.
Maslenița este o sărbătoare emblematică a rușilor lipoveni. Din punct de vedere etimologic, denumirea săptămânii și a tradiției derivă din termenii slavi maslo, care înseamnă unt sau ulei sau sîr cu sensul de brânză, având legătură cu faptul că multe din mâncărurile preparate cu această ocazie sunt cocături unse, date cu unt.

”Maslina na Kamenka prezintă momente preluate din obiceiurile de nuntă, de fapt o succesiune de secvenţe ceremoniale, cu valenţe magice, dar mai ales ludice, ce se desfăşoară în joia săptămânii albe”, scrie Cerasela Dobrinescu în cartea sa „Ruşii lipoveni din Dobrogea – istorie şi tradiţii specifice (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – 2011).
În trecut, în această perioadă se performau acțiuni magice, cu rolul de a asigura recolte bogate și totodată fertilitate. În timp, aceste aspecte s-au diluat, sărbătoarea fiind înglobată de biserică în calendarul sărbătorilor mobile, sub forma Săptămânii Lăsatului de Sec de Brânză (Sîropustnaia Nedelia).

În această perioadă elementul feminin imprimă comunității anumite reguli, prin performarea unor gesturi. Maslenița este o sărbătoare exclusiv feminină, cele mai multe roluri sunt asumate de femei: pregătirea alimentelor, efectuarea dansurilor circulare, în special în ziua de joi, cusutul batistelor cu rol ceremonial sau pregătirea instrumentarului ritual.
”În alte situații, chiar dacă dispozitivul ritual era realizat de băieți, el era destinat fetelor, de exemplu construirea leagănelor decorate cu flori, la Jurilovca”, scrie cercetătorul Alexandru Chiselev, în cartea sa ”Dinamica rituală a tradițiilor de peste an”.

Multe elemente rituale performative, precum datul fetelor în leagăn, întrecerile cu caii, plimbatul cu căruțele, lansarea săgeților aprinse de pe Colnicul Hora din Tulcea nu se mai practică de mult timp.
Repertoriul contemporan prezintă cântece specifice acestei sărbători, care au ca motiv central Strela, simbol al săgeții și al despărțirii de sezonul rece sau melodii legate de anumite preparate alimentare consumate în această perioadă, precum blinî sau vareniki.
Alte cântece au ca motive principale hameiul sau seraja utița, pasăre mitică ordonatoare a haosului primordial.
Tot cu ocazia acestei sărbători se confecționau păpuși, Ciucila Mucila, Maslenița, îmbrăcate în vestimentație tradițională.

Mâncărurile preparate în „Săptămâna Albă” sunt cele pe bază de lactate şi ouă, precum vareniki, tradiționalii colţunaşi cu brânză, vişine şi miere, blinî, clătite cu urdă sau brânză, pirojeniki, gogoşi cu brânză, dar şi din peşte: borş de peşte, tocăniţă de peşte și peşte prăjit.
”Clătita, ”blinî” are o însemnătate aparte, iar la ruşii lipoveni există superstiţia potrivit căreia „câte blîni ai mâncat, atâţia ani din viaţă ai câştigat”.

Forma acesteia, rotundă, aspectul rumenit, fierbinte, simbolizează soarele, izvor de viaţă şi lumină. Soarele, vechi simbol arhetipal, este prezent în aproape toate culturile lumii, fiind sursă şi întruchipare a luminii diurne, cu toate valenţele ei spirituale.

În ultima zi a Masleniţei, numită şi „Duminica Iertării” sau „Ziua Iertării”, supărările sunt uitate, iar cei care au fost certaţi au datoria de a se împăca. Cu acest prilej, se face un schimb de replici: „Iartă-mă, dacă ți-am greşit!”, „Iartă-mă şi tu!”, iar protagoniştii îşi oferă daruri.

Întotdeauna, primii care îşi cer iertare sunt cei mai tineri, ei cer iertare în primul rând părinților și bunicilor. Tot în „Duminica Iertării” sunt pomeniţi şi morţii, iar rudele merg la cimitir cu blinî, pe care le împart în memoria decedaţilor. Simbolic, se cere iertare şi celor trecuţi la cele veşnice.

(Sursa: www.dicoverdobrogea.ro)