Dacă în calendarul creștin-ortodox pe 9 martie sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul popular, această zi în care sunt celebrați Mucenicii, Măcinicii, Moșii de Mărțișor, Sâmții sau Sfințișorii este pusă în legătură cu o mulțime de evenimente legate de primăvară. Acum începe un nou an apicol, acum începe și un nou sezon agrar (se scoate plugul și se trag primele brazde), se fac focuri prin curți și grădini și tot acum se fac pomeniri pentru sufletul celor adormiți.
În calendarul popular se spune că se deschid porțile Raiului și mormintele iar
Moșii de Mărțișor erau cei care băteau cu maiurile sau cu botele în pământ pentru a intra frigul și a ieși căldura care făcea să înverzească totul în jur. În această zi, fetele lăsau mărțișorul pe primul mărăcine înflorit pe care îl vedeau spunând: „Îmi dau smoala de pe mine și iau floarea de pe tine”.
Pentru a-i celebra așa cum se cuvine pe cei 40 de mucenici din Sevastia, femeile din satul tradițional fac colăcei din grâu curat, pe care apoi îi ung cu miere și pe care presar miez de nucă. Ei au formă de porumbel, albină sau păpușă și se dau de pomană pentru cei 40 de sfinți dar și pentru sufletul celor răposați din familie. Acești colăcei se numesc sfințișori (Bucovina și Moldova), sânți sau sâmți (Banat) și măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți sau brânduși (Muntenia). Tot de Mucenici este obiceiul să se facă un bradoș mai mare, cu formă de om, căruia i se fac urechi, nas și gură, dar nu și ochi, și care se numește „Uitata”. Acesta se împarte pentru sufletul morților pe care femeile uitaseră să îi pomenească în timpul anului. De asemenea, de Mucenici se împart 40 de pahare de vin sau rachiu, câte unul pentru fiecare sfânt. În anumite zone se împart și câte 40 de nuci tinerelor familii, pentru o căsnicie frumoasă și trainică.
Tot de Mucenici se purifică animalele din gospodărie prin stropirea lor cu apă sfințită, se retează stupii, adică se scot stupii afară, se curăță fagurile și se recoltează mierea. Aceasta se folosește la mucenici, dar și la diferite leacuri băbești. În anumite zone ale țării, după ce au fost curățați, stupii se ung cu țuică, pentru ca roiul de albine să se înmulțească.
O veche tradiție spune că tot ce este semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. Ziua celor 40 de Mucenici este și un prilej de a afla prognoza meteo. Se spune că dacă plouă în această zi, atunci și în ziua de Paște va ploua. Dacă tună, atunci va fi o vară prielnică tuturor culturilor. Dacă noaptea dinaintea zilei de Mucenici va îngheța, atunci se spune că va fi o toamnă lungă.
De 9 martie, se zice că încep să vină cocostârcii și berzele. Tot acum broaștele încep a cânta și puii de corb încep să zboare din cuiburi.
Tot acum se scot plugurile la câmp și se trag primele brazde. Cei bătrâni merg la vie, taie trei mlădițe de vie de la un butuc pe care apoi îl udă cu vin, pentru ca vița-de-vie să dea rod bogat în anul în curs.
De asemenea, se mătură casa și curtea și cu gunoaiele adunate se face un foc mare în mijlocul curții peste care trec toți ai casei spunând: „Cum au trecut sfinții prin foc și prin apă, așa să trecem și noi”.
Tradiţia „Sâmţilor” sau a „Celor 40 de mucenici” în Banat este legată de Povestea Babei Dochia. Baba Dochia avea mai mulţi băieţi care erau ciobani plecaţi cu oile la munte, iar Baba Dochia era rămasă cu nurorile acasă. Cel mai drag îi era Babei Dochia fiul cel mic, Dragomir, dar pe cât îi erau de dragi copiii, pe atât de rea era cu nurorile pe care le muncea peste măsură. Legenda spune că Dochia şi-a trimis nurorile cu lână la râu să o spele. Unora le-a dat lână albă şi le-a spus să o spele până se face neagră, iar celorlalte le-a dat lână neagră şi le-a spus să o spele până se va albi. Degeaba s-au chinuit fetele că lâna nu şi-a schimbat culoarea. Atunci, o pasăre care a văzut truda lor le-a învăţat să schimbe lâna între ele şi să trimită pe Dochia la munte, spunând că a venit Primăvara. Dochia a luat pe ea 12 cojoace şi a plecat spre copii şi turmele lor de la munte. Cu fiecare deal pe care îl urca, Dochia mai lepăda câte un cojoc pentru a-şi putea continua drumul. Când a ajuns la munte l-a găsit pe Dragomir îngheţat, cu ţurţuri la nas și a murit şi ea îngheţată şi sleită de puteri.
Printre superstițiile noastre de Mucenici se numără și faptul că nu se dau bani cu împrumut, pentru buna sporire, ziua de Mucenici trebuie musai sărbătorită, pentru a avea sănătate și prosperitate, nu se spală haine și nu se face curățenie, nu e bine să te cerți cu nimeni, cearta va aduce necazuri peste an.
(Sursa: www.muzeuetnocta.ro)
Sărbătoare frumoasă!
Romanian
English
French
German
Hungarian
Spanish