Sfânta Vineri

Majoritatea istorisirilor populare românești o figurează ca o „vădană, rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o suma de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le”. Pentru că în viziunea populară, ziua începe din seara de dinainte, Sfânta Vineri bântuie casele începând de joi seara, „cam de când începe preotul slujba vecerniei”. Povestirile legate de Sfânta Vineri sunt asemănătoare din Bucovina și până în Oltenia și se referă la pedepsirea unei gospodine care se apucă de treabă vinerea dar este întreruptă de o„babă așa de hâdă de-ți venea să fugi în toată lumea, să n-o vezi”.

Ziua de vineri este o zi fastă, cea mai sfântă zi dintre zilele lucrătoare ale săptămânii; se posteşte şi se fac rugăciuni; nu se coase, nu se spală, nu se mătură prin casă, nu se dă gunoiul afară, fiindcă mănâncă uliul găinile; este ziua în care a fost răstignit Mântuitorul, dar credinţele populare o personifică, făcând din ea o sfântă care ajută, în basme, pe Făt-Frumos şi pe Ileana Cosânzeana să treacă peste o serie de obstacole apărute în calea lor, spre biruinţa forţelor binelui; Sfânta Vineri este considerată a fi soră cu Sfânta Duminică, fiind o femeie bună, împărăteasă a văzduhului şi zeiţă a frumuseţii morale; se crede că locuieşte într-o pădure, la marginea pământului, sau uneori la poarta Raiului; ea vindecă diferite boli, fereşte oamenii de răutăţile vieţii, aduce bucurii oamenilor şi le iartă păcatele; are în stăpânire toate vietăţile pământului, pe care le hrăneşte şi le îngrijeşte; pedepseşte pe cei care nu o respectă, dar se roagă „în genunchi pentru creştini”; fiind zeiţa frumuseţii, le dă femeilor frumuseţe şi face ca fetele mari să se mărite şi să devină şi ele frumoase. Vinerea este cea mai sfântă zi din săptămână; cine poate să postească şi să nu mănânce nimic îi va merge bine; postesc în special fetele, ca să fie frumoase şi să le crească părul, iar nevestele postesc, pentru că aşa au apucat încă de când erau fete; nu este bine să se lucreze, pentru că Sfânta Vineri se supără rău şi pedepseşte pe cea care o nesocoteşte; nu se coase, nu se croieşte, nu se spală cămăşi, nu se mătură prin casă şi nu se dă cu mătura pe vatră, nici nu se dă gunoiul afară, pentru că ar mânca uliul găinile – Bucovina; vinerea, femeile mănâncă doar o singură dată, seara, după apusul soarelui, fiindu-le mai frică de Vineri decât de Duminică, pentru că ar fi lovite numai de nenorociri – Muntenia; cine coase în zi de vineri va suferi de ochi – Ialomiţa; se crede că orice lucru început vinerea nu are un sfârşit bun, de asemenea, nu se lucrează la munci grele (săpat, cosit, tăiat lemne etc.) – Banat; ziua de vineri din cadrul Săptămânii Luminate (prima săptămână după Paşte) se ţine pentru ca roadele pământului să se lege bine şi să nu le bată grindina; în această zi nu este bine să se lucreze şi mai ales: nu se ţese la războiul de ţesut, pentru că aşa cum „bat vatalele în bătătura pânzei”, tot aşa va bate şi grindina; nu se deapănă, fiindcă aşa cum se învârteşte vârtelniţa, tot aşa se vor învârti şi vânturile, care vor aduce ploi şi furtună; nu se coase, pentru că aşa cum acul sparge pânza, aşa şi piatra va sparge holdele; nu se fierb rufe, cămăşi, alte pânzeturi, fiindcă aşa cum clocoteşte apa, tot aşa va clocoti şi grindina; nu este bine să se arunce apă către uşa casei, pentru că se udă sufletul morţilor din acea casă şi asta nu le face plăcere; singurul lucru care poate fi făcut este să se pună păsările cloşcă pe ouă, ca să iasă puii bine – Bucovina.

Castraveţii nu se pun în pământ în zi de vineri, pentru că se fac amari – Mehedinţi;Ilfov; şi nici nu trebuie să se rupă din cei ieşiţi primii, fiindcă se amărăsc ceilalţi – Mehedinţi; se crede însă că este bine ca lucrurile să fie începute în această zi, ca să fie duse la bun sfârşit – Suceava; dar este considerată ca zi păgubitoare pentru încheierea de logodne – Muntenia; să nu se cârpească nici un fel de obiect textil în zi de vineri, pentru că lucrul nu va avea trăinicie – Tecuci; în zi de vineri să nu se lucreze la acoperişul nici unei construcţii (casă, acareturi), pentru că păsările cerului îşi vor face în ele cuiburile lor – Bihor.

Vineri este cea mai primejdioasă zi din săptămână, cu deosebire pentru femeile care nu o respectă, pentru că Sfânta Vineri le poate pedepsi crunt; cine toarce lână vinerea pe cealaltă lume i se va răsuci gâtul drept caznă; face râie cel ce mănâncă vinerea peşte; nu se mătură în casă şi nu se scoate gunoiul afară din casă, pentru că mănâncă uliul găinile – Banat;Maramureş;Dolj;Teleorman;Dobrogea;Suceava.

(Fragmente DICŢIONAR DE SIMBOLURI ŞI CREDINŢE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI, Romulus Bogdan Antonescu)