Intrarea în Postul Sfintelor Paști, cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată de ziua în care se lasă sec, ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.
Bănățenii din Banatul Montan petrec şi chefuiesc fiecare în felul lui. Dacă în nordul județului se organizează Balul Izmenelor, în sud și sud-vestul Caraș-Severinului, sătenii merg cu Fășancul.
Lângă Oraviţa, la Ciclova Română, sărbătoarea de la Lăsata secului se desfăşoară pe parcursul a patru zile: duminica la miezul nopţii are loc „Balul Leoarfelor”. Bărbaţii poartă măşti confecţionate din haine vechi, zdrenţe (leoarfe). Făşancul continuă cu „Ziua Urşilor”, lunea, când leorfele sunt înlocuite cu cojoace, măşti zoomorfe şi clopote multe legate la brâu. Persoanele mascate sunt legate între ele cu lanţuri, colindă pe uliţele satului făcând mult zgomot pentru îndepărtarea spiritelor rele. Celelalte măşti întâlnite la Ciclova sunt numite „mumuiţe”. Marţi este „Nunta Făşancului” iar sâmbătă următoare „Înmormântarea Făşancului”.
Obiceiul de zăpostit „Tocma și Nunta Cornilor” cuprinde două părţi distincte pe Valea Almăjului: „Tocma cornilor” – duminica şi „Lunea Cornilor” – a doua zi. O parodie a nunţii într-o formă spectaculară păstrată prin implicarea vestitei Fanfare de la Bănia. Specific la Bănia este faptul că la „Tocma Cornilor” se îmbracă în costume populare autentice. Sătenii întâmpină alaiul, care reprezintă o tocmire a nunţii, cu focuri aprinse la întretăierea uliţelor, pentru a purifica noul anotimp. Există și o mireasă! Alaiul colindă satul cu steaguri și uiege de răchie în mână în sunetele muzicii. Dar și adună într-un butoiaș răchia oferită cu generozitate de săteni pentru balul de seară. Femeile satului sunt doar admise să admire trăsnăile, nu au de jucat nici un rol.
Totul imită (dar cu tonuri îngroșate și parodice) o nuntă reală. Se fac glume și snoave pe seama celor ce au tot feluri de apucături mai puțin corecte în restul anului. Nunta Cornilor se ține în fiecare an, în fața Căminului Cultural, unde se adună și cei ce au marfă autentică populară de vânzare.
A doua zi, la „Lunea Cornilor”, costumele populare sunt schimbate cu măşti de toate felurile. Un obicei atât de vechi încât nici bătrânii satului nu-i ştiu originile: „aşa m-am pominit cu el”. Darurile sunt adunate cu o săptămână înainte în cutia pusă special în centrul comunei. Ele sunt strigate de naşul cornilor, înţelese doar de săteni, într-o notă de mare veselie.
Balul Izmenelor este specific în Banatul Montan, cea mai mare parte a județului Caraș Severin, însă prea puţin cunoscut oamenilor din întreaga ţară. Principala condiţie de participare la această sărbătoare este ca oamenii să vină îmbrăcaţi în costume populare, întrucât cărăşenii doresc să păstreze tradiţia. Bineînţeles, nu este vorba despre indispensabilii necesari protecţiei împotriva frigului, ci despre acei pantaloni din îmbrăcămintea tradiţională a bărbaţilor care participă la un bal sau o horă. Balurile izmenelor din Caraş-Severin sunt organizate de obicei înainte de intrarea în Postul Paştelui.
În alte zone ale Banatului Montan, ultima zi de petrecere este de fapt în prima zi de post. La Verendin au loc vizitele ,,Babelor” din casă în casă, iar la Slatina Timiș „Berbecii” alungă spiritele rele. Petrecerea va fi reluată odată cu încheierea Postului Mare și deschiderea sărbătorilor pascale cu hora de paști din fața bisericii.
Sursa (www.banatulazi.ro)
Să îți fie de folos și un uita să Fii pe Fază!
Romanian
English
French
German
Hungarian
Spanish