Am fost și noi la Hortus FlorShow România!

Am fost astăzi să vedem Hortus FlorShow România, eveniment organizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Facultatea de Horticultură, aflat sub înaltul patronaj al Maiestății Sale, Margareta, Custodele Coroanei Române.

Imediat ce intri pe poarta universității, esti copleșit de verdele primăverii, punctat din loc în loc de pete de culoare ale minunatelor lalele, aflate încă în floare.
Standurile încep să curgă și imediat ești prins în poveștile lor: de la sucuri și dulcețuri aduse de ¨Poiana Fermecată¨ de la Muscel, la produse apicole, prăjituri, checuri și alte bunătățuri, precum și standuri cu produse din lavandă. Și peste tot flori, arbuști, plante aromatice, trandafiri de toate felurile, pomi fructiferi care mai de care și, bineînțeles, bujori! Ediția din acest an a evenimentului Zilele Horticulturii Bucureștene se desfășoară sub simbolul bujorului românesc, din dorința de a susține inițiativa proclamării oficiale a Bujorului ca Floare Națională și emblemă florală a României. Și aveti de unde alege!

Înaintând printre plante către Campusul Studențesc, am fost întâmpinate de studenți entuziaști, frumoși, zâmbitori și gata să vă răspundă oricăror întrebări despre plantele pe care cu mândrie le expun. Standurile Facultății de Horticultură sunt bogate, frumos amenajate și pline de viață!

Una dintre plantele speciale pe care le puteți vedea și achiziționa de la mai mulți expozanți este mimoza (Mimosa Pudica). Mimoza este originară din Brazilia, fiind una dintre cele mai atractive plante datorită sensibilităţii sale, frunzele ei se restrâng, la propriu, în momentul în care este atinsă, această reacţie a plantei fiind, de fapt, un mecanism de apărare împotriva prădătorilor.
Mimoza este și o plantă inteligentă, așa cum descriu Stefano Mancuso și Alessandra Viola în cartea lor ¨Verde Uimitor¨. La începutul anilor 1800, un cercetător francez, Jean Baptiste Lamarck, a plimbat câteva ghivece cu mimoze pe străzile pavate cu piatră cubică ale Parisului. La început, toate plantele și-au retras frunzele ca reacție la zdruncinături dar în scurt timp, frunzele s-au redeschis. Așadar, concluzionează Mancuso, plantele au învățat că zdruncinăturile nu erau periculoase, așa că au încetat să-și mai risipească energía închizând frunzele degeaba.